PUBERTATEA ŞI ADOLESCENŢA – VÎRSTA SCHIMBĂRILOR

Decizii pentru modul sănătos de viață

-Dacă ești elev din grupa DI - 19.09 faci clic AICI pentru a intra în classroom
-Dacă ești elev din grupa CECE - 19.09.2 faci clic AICI pentru a intra în classroom

Definiții 

Adolescenţa (lat. „creştere”) reprezintă o perioadă importantă în dezvoltarea fizică şi mentală a fiinţelor umane, cu trecere de la starea de copil la cea de adult. Această trecere implică schimbări biologice, psihologice şi sociale. Această perioadă cuprinde vîrsta 10 – 19 ani.

Pubertatea este o parte componentă a adolescenţei, cu durată de cîţiva ani, în decursul căreia au loc schimbări intense în organismul fetelor şi băieţilor legate de maturizarea sexuală. Cu pubertatea, de fapt, încep schimbările din adolescenţă, în medie la 10 ani, la fete, şi la 12 ani, la băieţi.

FIECARE PERSOANĂ ÎŞI ARE PROPRIUL CALENDAR DE SCHIMBĂRI PUBERTARE

Schimbările în timpul pubertăţii sunt influenţate de moştenirea genetică şi etnică, precum şi de factori externi, precum efortul fizic, obiceiurile de alimentare, dietele stricte, etc. Schimbările intense ce survin în perioada de pubertate sunt determinate de activarea procesului de producere a hormonilor sexuali în organismul fetelor şi băieţilor. Aceşti hormoni sunt estrogenul la fete şi testosteronul la băieţi. Toţi adolescenţii parcurg procese similare, dar tempoul variază de la un individ la altul! Vîrsta survenirii schimbărilor este individuală şi variază enorm.

Emoţii, temeri şi frustrări în pedioada ADOLESCENŢEI

Schimbările fizice la fete şi băieţi în această perioadă sînt asociate cu dezvoltarea sexualităţii, manifestată atît prin emoţii cît şi prin comportamente. Tot în această perioadă, apar mai multe dificultăţi în comunicare cu oamenii apropiaţi.
Adolesenţa reprezintă vîrsta conflictelor în relaţiile cu adulţii: acum apar frecvent conflicte de idei, conflicte afective sau conflictele de autoritate. În ciuda conflictelelor care apar în relaţia sa cu adultul, de fapt, adolescentul nu doreşte să rupa relaţia, ci să stabilească un contact „adevărat” cu celalalt.
Practic, adolescentul îcearcă să stabilească relaţii de egalitate şi să pună punct relaţiei formate cu părintele său de tipul celui dintre educat şi educator, sau eu sînt şeful iar tu te supui.